Skip to main content
TRIS - European Commission

Comparaţia procedurilor TBT şi 2015/1535

Directiva (UE) 2015/1535  (denumită în continuare directiva) prevede un sistem de notificare care permite statelor membre şi Comisiei să verifice compatibilitatea proiectului legislativ notificat cu legislaţia UE.

Acordul privind barierele tehnice în calea comerţului (denumit în continuare TBT) este un acord al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Acesta prevede o procedură de notificare care permite tuturor membrilor OMC, inclusiv UE şi statelor sale membre, să evalueze dacă reglementările tehnice şi procedurile de evaluare a conformităţii cu privire la produse nu creează obstacole inutile în calea comerţului internaţional.

Procedurile 2015/1535 şi TBT împărtăşesc aceeaşi filosofie - prevenirea obstacolelor în calea comerţului – şi au o acoperire similară – reglementări tehnice şi proceduri de evaluare a conformităţii. Totuşi, în ceea ce priveşte sfera de aplicare şi procedura, există şi sunt subliniate în continuare anumite diferenţe. Când o notificare conform Directivei (UE) 2015/1535  îndeplineşte condiţiile conform Acordului TBT, proiectul de măsură trebuie să fie notificat conform ambelor instrumente.

Criterii pentru notificare

Conform directivei şi sub rezerva anumitor excepţii, trebuie notificată orice reglementare tehnică privind produsele şi orice normă privind serviciile societăţii informaţionale. Directiva nu conţine nicio normă „de minimis” cu privire la impactul proiectului de măsură asupra comerţului în interiorul Uniunii.

Acordul TBT prevede obligaţia de a notifica reglementări tehnice sau proceduri de evaluare a conformităţii doar dacă sunt îndeplinite următoarele două condiţii:

  • nu există standarde internaţionale relevante (pentru reglementări tehnice) sau nu există ghiduri şi recomandări relevante elaborate de un organism internaţional de standardizare (pentru proceduri de evaluare a conformităţii), sau reglementarea tehnică propusă sau procedura de evaluare a conformităţii propusă nu este în conformitate cu standarde internaţionale relevante sau cu ghiduri şi recomandări relevante elaborate de un organism internaţional de standardizare;
  • reglementarea tehnică sau procedura de evaluare a conformităţii poate avea un efect semnificativ asupra comerţului altor membrii (norma „de minimis”).

Sfera de aplicare şi definiţii

Directiva prevede o notificare a proiectelor de reglementări tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii în legătură cu produsele, precum şi cu serviciile societăţii informaţionale. Acordul TBT prevede doar o notificare a proiectelor normelor de reglementare tehnică şi a proiectelor procedurilor de evaluare a conformităţii în legătură cu produsele. Prin urmare, conceptul de „reglementare tehnică” din directivă este mai larg decât cel din Acordul TBT deoarece acesta include de asemenea norme privind serviciile societăţii informaţionale.

În plus, Acordul TBT nu se aplică măsurilor sanitare şi fitosanitare astfel cum sunt definite în anexa A la Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (Acordul SPS). În comparaţie, directiva se aplică măsurilor sanitare şi fitosanitare.

Perioada de aşteptare

Directiva stabileşte perioade de aşteptare foarte stricte între notificarea unui proiect de reglementare tehnică şi adoptarea sa. Perioada iniţială de aşteptare de trei luni poate fi extinsă la 4 sau 6 luni dacă un stat membru sau Comisia transmite un aviz detaliat. Aceasta se extinde la 12 sau 6 luni dacă Comisia decide să blocheze proiectul legislativ în scopul unor activităţi de armonizare la nivel UE. Directiva nu prevede niciun interval între adoptarea unei reglementări tehnice şi intrarea acesteia în vigoare.

Acordul TBT nu prevede perioade de aşteptare. Acesta prevede doar că o perioadă rezonabilă de timp trebuie permisă pentru ca alţi membrii să aducă observaţii şi ca membrii să permită un interval rezonabil între publicarea reglementărilor tehnice sau a cerinţelor în legătură cu procedurile de evaluare a conformităţii şi intrarea lor în vigoare. Comitetul TBT a recomandat permiterea unei perioade minime de 60 de zile pentru observaţii şi a încurajat extinderea acestei perioade la 90 de zile. Intervalul dintre publicarea unui text şi intrarea sa în vigoare trebuie să fie de 6 luni.

Reacţii

Conform directivei, statele membre şi Comisia poate înainta reacţii la proiectele notificate sub forma unor observaţii şi a unor avize detaliate. Comisia poate de asemenea să blocheze o legislaţie notificată.

Conform Acordului TBT, membrii pot doar să aducă observaţii la proiectele notificate şi să solicite o discuţie în legătură cu aceste observaţii. Membrul care trimite notificarea trebuie să ia în considerare astfel de observaţii şi discuţii.

Urgenţă

Ambele, atât directiva, cât şi Acordul TBT stabilesc proceduri de urgenţă speciale.

Directiva permite adoptarea urgentă a unei reglementări tehnice sub rezerva notificării acesteia anterior în stadiul de proiect şi a aprobării sale de către Comisie.

Acordul TBT permite adoptarea urgentă a legislaţiei fără notificare anterioară în stadiul de proiect. Totuşi, după adoptare, membrul vizat trebuie să notifice măsura adoptată şi să explice motivele care justifică urgenţa.

Consecinţa neîndeplinirii obligaţiilor

În conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie, neîndeplinirea obligaţiilor de notificare şi de respectare a perioadelor de aşteptare prevăzute de directivă duc la caracterul neexecutoriu al reglementării tehnice în cauză.

Neîndeplinirea obligaţiei de notificare din Acordul TBT implică responsabilitatea internaţională a membrului OMC şi poate duce la un litigiu în domeniul comerţului în cadrul OMC.