Mesaj 001
Comunicarea Comisiei - TRIS/(2026) 1288
Directiva (UE) 2015/1535
Notificare: 2026/0233/GR
Notificarea unui proiect de text din partea unui stat membru
Notification – Notification – Notifzierung – Нотификация – Oznámení – Notifikation – Γνωστοποίηση – Notificación – Teavitamine – Ilmoitus – Obavijest – Bejelentés – Notifica – Pranešimas – Paziņojums – Notifika – Kennisgeving – Zawiadomienie – Notificação – Notificare – Oznámenie – Obvestilo – Anmälan – Fógra a thabhairt
Does not open the delays - N'ouvre pas de délai - Kein Fristbeginn - Не се предвижда период на прекъсване - Nezahajuje prodlení - Fristerne indledes ikke - Καμμία έναρξη προθεσμίας - No abre el plazo - Viivituste perioodi ei avata - Määräaika ei ala tästä - Ne otvara razdoblje kašnjenja - Nem nyitja meg a késéseket - Non fa decorrere la mora - Atidėjimai nepradedami - Atlikšanas laikposms nesākas - Ma jiftaħx il-perijodi ta’ dewmien - Geen termijnbegin - Nie otwiera opóźnień - Não inicia o prazo - Nu deschide perioadele de stagnare - Nezačína oneskorenia - Ne uvaja zamud - Inleder ingen frist - Ní osclaíonn sé na moilleanna
MSG: 20261288.RO
1. MSG 001 IND 2026 0233 GR RO 08-05-2026 GR NOTIF
2. Greece
3A. ΕΛΟΤ, ΚΕΝΤΡΟ ΠΛΗΡΟΦΟΡΗΣΗΣ ΟΔΗΓΙΑΣ 98/34/Ε.Ε, ΚΗΦΙΣΟΥ 50, 121 33 ΠΕΡΙΣΤΕΡΙ, ΑΘΗΝΑ, Τ/Φ: + 30210- 2120104, Τ/Ο: + 30210- 2120131
3B. Υπουργείο Ψηφιακής Διακυβέρνησης,Γενική Γραμματεία Τηλεπικοινωνιών και Ταχυδρομείων,
Γενική Διεύθυνση Τηλεπικοινωνιών και Ταχυδρομείων,Διεύθυνση Τεχνολογικού Εξοπλισμού και Εγκαταστάσεων, Φραγκούδη 11 & Αλεξάνδρου Πάντου, Καλλιθέα 101 63,Τηλ.: +30 210 9098852, αρμ.: κ. Α. Παλιάτσος, e-mail:a.paliatsos@mindigital.gr
4. 2026/0233/GR - SERV60 - Servicii de internet
5. Notificarea Comisiei Europene cu privire la proiectul de dispoziții privind instituirea unei
limite de vârstă pentru utilizarea serviciilor de rețele de socializare online, în conformitate cu procedurile
prevăzute în Decretul prezidențial nr. 81/2018.
6. Stabilirea unei limite de vârstă pentru utilizarea serviciilor de rețele de socializare online
7.
8. Dispozițiile propuse urmăresc să stabilească o limită de vârstă clară pentru accesul la aceste servicii, cu obiectivul principal de a proteja sănătatea minorilor împotriva riscurilor asociate cu proiectarea și funcționarea serviciilor de rețele de socializare online.
În special, se introduce o regulă privind „vârstă a majoratului digital”, în temeiul căreia accesul la
serviciile de rețele de socializare online nu este permis înainte ca utilizatorul să împlinească vârsta de cincisprezece (15) ani, iar respectarea acestei cerințe trebuie asigurată prin mecanisme fiabile de verificare a vârstei. Această limită este în conformitate cu cadrul național pentru protecția datelor cu caracter personal (Legea nr. 4624/2019) în ceea ce privește vârsta consimțământului pentru serviciile societății informaționale și corespunde unei etape critice a adolescenței, în cursul căreia minorii își dezvoltă treptat o mai mare autonomie, necesitând în același timp o protecție sporită în mediul digital.
În plus, dispozițiile de reglementare au fost elaborate într-un mod compatibil cu legislația UE, în special cu Regulamentul (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale), precum și cu
orientările privind protecția minorilor publicate de Comisia Europeană în vara anului 2025, în temeiul articolului 28 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale. Aceste dispoziții nu introduc însă noi obligații de sine stătătoare pentru furnizorii de platforme online și nu instituie un mecanism național paralel sau autonom de monitorizare și sancționare.
9. A. Obligația de notificare și procedura TRIS
În conformitate cu Decretul prezidențial nr. 81/2018 și, în special, cu articolul 6 alineatul (1), autoritățile și organismele publice care elaborează proiecte de norme tehnice au obligația de a le notifica Comisiei Europene, prin intermediul Centrului de informare ELOT, înainte de adoptarea lor. Proiectul de dispoziții propus intră în domeniul de aplicare al decretului prezidențial menționat anterior, în măsura în care introduce dispoziții privind accesul la serviciile societății informaționale și este direct legat de funcționarea platformelor online. Prin urmare, este necesar să se notifice în prealabil proiectele de dispoziții anexate prin intermediul mecanismului TRIS, înainte de adoptarea și intrarea lor în vigoare.
B. Motive care justifică proiectele de dispoziții în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Decretul prezidențial
nr. 81/2018
Elaborarea dispozițiilor propuse este dictată de motive imperioase de interes public, bazate pe o evaluare documentată a riscurilor asociate utilizării acestor servicii de către minori și, în special, pe necesitatea de a le proteja sănătatea mintală și dezvoltarea armonioasă în mediul digital. Utilizarea timpurie și intensivă a serviciilor de rețele de socializare online, care sunt concepute pentru a încuraja implicarea continuă a utilizatorilor, tinde să conducă la modele de utilizare care creează dependență și la efecte negative asupra sănătății în rândul minorilor. Dispozițiile nu au ca scop interzicerea generală a accesului minorilor la internet și nici împiedicarea utilizării serviciilor educaționale sau informative, ci mai degrabă reglementarea specifică a serviciilor care prezintă un risc sporit din cauza caracteristicilor lor de proiectare.
9a. Măsura propusă, și anume introducerea unei limite de vârstă de 15 ani pentru accesul la serviciile de rețele de socializare online, are ca scop combaterea riscurilor generate de expunerea precoce și intensă a minorilor la aceste servicii, care includ caracteristici de proiectare ce încurajează utilizarea continuă și pot conduce la comportamente de dependență și la accesul la conținut inadecvat, cu un potențial impact negativ asupra sănătății lor. Această legătură este confirmată și de datele disponibile din cercetări. Conform unui sondaj național realizat de Centrul elen pentru un internet mai sigur (Safeline, 2025), unul din patru elevi declară că utilizează rețelele sociale în mod excesiv și că are nevoie de ajutor pentru a-și reduce timpul petrecut pe acestea. Obiceiurile online ale copiilor din Grecia: sondajul realizat la nivel național în 2025 explorează provocările legate de punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale.
Măsura este specifică, deoarece se referă exclusiv la serviciile de rețele de socializare online și nu implică o restricționare generală a accesului minorilor la internet sau la servicii educaționale și informaționale. În plus, alegerea limitei de vârstă de 15 ani nu este arbitrară, ci este în conformitate cu cadrul legislativ existent în materie de protecție a datelor din Grecia, unde limita de vârstă pentru consimțământul părinților în ceea ce privește serviciile societății informaționale, în temeiul legii de transpunere a RGPD, și anume Legea nr. 4624/2019, a fost stabilită deja la 15 ani. În plus, aceasta corespunde unei etape critice a adolescenței, în cursul căreia minorii își dezvoltă treptat autonomie o mai mare, necesitând în același timp o protecție sporită în mediul digital.
Măsura propusă nu este introdusă în mod izolat, ci face parte dintr-un cadru coerent și extins de acțiune a statului pentru protecția minorilor în mediul digital. La nivel național, această măsură se înscrie în cadrul dispozițiilor existente, precum interdicția de a folosi telefoanele mobile în incinta școlilor, introducerea „Kids Wallet” ca instrument de supraveghere parentală, intervențiile specifice ale Ministerului Sănătății pentru combaterea dependenței de tehnologia digitală în unitățile de sănătate mintală, precum și programele educaționale ale Ministerului Educației privind siguranța pe internet și dependența de internet. La nivel european, Grecia nu se limitează la legislația națională, ci promovează în mod activ extinderea acestei măsuri prin propuneri specifice adresate Comisiei Europene, demonstrând că inițiativa legislativă nu este fragmentară sau oportunistă, ci face parte dintr-un angajament sistematic și de lungă durată de a atinge acest obiectiv. De asemenea, trebuie menționat că, în decembrie 2024, Grecia a elaborat o Strategie națională pentru protecția minorilor împotriva dependenței de internet. Strategia națională pentru protecția minorilor împotriva dependenței de internet – nationalcoalition.gov.gr Potrivit studiilor utilizate la elaborarea acestei strategii, precum și datelor de cercetare disponibile la nivel european și național, există o corelație între utilizarea timpurie și excesivă a rețelelor sociale și ratele crescute de stres, tulburările de somn, hărțuirea online și comportamentul online problematic.
Prin urmare, aceasta constituie o intervenție directă și proporțională la punctul de acces, menită să asigure protecția sănătății și dezvoltarea psihosocială sănătoasă a grupului de vârstă cel mai vulnerabil, și anume a minorilor, având în vedere că riscurile pe care urmărește să le combată sunt direct legate de utilizarea serviciilor de rețele de socializare online.
9b. Necesitatea intervenției este legată în special de expunerea timpurie și intensivă a minorilor la servicii care utilizează caracteristici de proiectare și funcții algoritmice capabile să încurajeze utilizarea continuă și să conducă la modele de comportament care creează dependență, cu consecințe în special pentru sănătatea lor fizică și mintală, pentru dezvoltarea psihosocială sănătoasă, precum și pentru siguranța și viața privată a minorilor. Necesitatea unei intervenții este confirmată de date recente care arată că utilizarea rețelelor sociale începe încă din școala primară și devine o activitate zilnică și intensă înainte de vârsta de 15 ani. Mai exact, 41 % dintre elevii din învățământul primar și 51 % dintre elevii din învățământul secundar au declarat că au început să utilizeze rețelele sociale între vârsta de 10 și 12 ani. Obiceiurile online ale copiilor din Grecia: sondajul realizat la nivel național în 2025 explorează provocările legate de punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale.
În cursul elaborării măsurii, au fost luate în considerare alternative mai puțin restrictive, cum ar fi supravegherea parentală și măsurile de educație și informare digitală. Măsurile legate de alfabetizarea digitală și educația digitală, deși necesare ca instrumente de protecție complementare, nu au fost considerate suficiente ca substitut de sine stătător pentru intervenția de reglementare, având în vedere că chiar și copiii cu un nivel ridicat de alfabetizare digitală rămân expuși la mecanisme algoritmice care încurajează utilizarea excesivă a acestor servicii și care, uneori, creează dependență. Această constatare este confirmată și în Strategia națională pentru protecția minorilor împotriva dependenței de internet, conform căreia protecția eficientă a minorilor necesită o combinație de măsuri educative, preventive și de reglementare și nu se poate baza exclusiv pe responsabilitatea individuală a părinților sau a minorilor înșiși. Strategia națională pentru protecția minorilor împotriva dependenței de internet – nationalcoalition.gov.gr
Abordările alternative au fost considerate inadecvate ca măsuri de protecție de sine stătătoare, întrucât se bazează în principal pe supravegherea individuală din partea părinților sau a utilizatorilor înșiși și nu abordează, într-un mod cuprinzător și eficient, riscurile care decurg din caracteristicile modului de funcționare a acestor servicii. Această necesitate este confirmată și de date empirice recente. În special, potrivit sondajului național Safeline (2025), majoritatea copiilor cu vârsta sub 13 ani utilizează deja platforme precum TikTok, Instagram și YouTube, în ciuda limitelor de vârstă prevăzute pentru utilizarea lor, iar majoritatea minorilor declară o vârstă falsă la deschiderea contului, ceea ce evidențiază deficiențele mecanismelor existente de verificare a vârstei. Cercetarea arată, de asemenea, că utilizarea rețelelor sociale începe încă din școala primară și constituie o activitate zilnică, în timp ce un număr semnificativ de minori petrec peste patru ore pe zi pe aceste platforme. În plus, există dovezi care indică o supraveghere parentală insuficientă, în special în învățământul secundar, precum și o expunere pe scară largă a copiilor la conținut inadecvat, adesea fără ca aceștia să îl caute în mod activ. Strategia națională pentru protecția minorilor împotriva dependenței de internet – nationalcoalition.gov.gr Prin urmare, măsura propusă, care implică introducerea unei limite de vârstă clare pentru accesul la această categorie specifică de servicii de socializare în rețea, este considerată necesară pentru protecția lor efectivă.
9c. Punerea în aplicare a măsurii este legată de utilizarea unor metode adecvate și fiabile de verificare a vârstei sau de evaluare a vârstei, în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale) și cu orientările relevante ale Comisiei Europene, care prevăd posibilitatea de a stabili o limită minimă de vârstă pentru accesul la serviciile de rețele de socializare online în scopul protejării minorilor. Sarcina impusă furnizorilor acestor servicii, în special în ceea ce privește dezvoltarea sau integrarea unor mecanisme adecvate de verificare sau de evaluare a vârstei, nu poate fi considerată disproporționată sau excesivă, având în vedere obiectivul de interes public urmărit, și anume protecția minorilor cu vârsta sub cincisprezece (15) ani împotriva riscurilor pentru sănătate asociate utilizării precoce și intensive a rețelelor sociale.
Datele empirice disponibile susțin adoptarea acestei măsuri. Datele înregistrate în cadrul sondajului Safeline 2025 arată că această măsură nu vizează un risc ipotetic sau abstract, ci se referă la forme de expunere la medii cu risc ridicat care au fost deja identificate în rândul minorilor. Obiceiurile online ale copiilor din Grecia: sondajul realizat la nivel național în 2025 analizează provocările legate de punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale. În plus, cerința ca furnizorii să pună în aplicare mecanisme de verificare a vârstei este considerată rezonabilă, având în vedere că mecanismele existente par a fi inadecvate. În special, potrivit sondajului Safeline 2025, 66 % dintre elevii din învățământul primar și 74 % dintre elevii din învățământul secundar care utilizează rețelele sociale recunosc că au declarat o vârstă falsă la înregistrare, reușind astfel să ocolească cu ușurință mecanismele de verificare a vârstei. Această constatare conferă cerinței un caracter proporțional și este direct legată de necesitatea de a remedia o lacună operațională specifică. Obiceiurile online ale copiilor din Grecia: sondajul realizat la nivel național în 2025 explorează provocările legate de punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale.
Proiectul de dispoziții limitează, de asemenea, sarcina asupra furnizorilor, deoarece nu impune o soluție tehnologică exclusivă sau prestabilită. În schimb, dispozițiile permit utilizarea unor metode adecvate de verificare sau de evaluare a vârstei, inclusiv soluția de verificare a vârstei echivalentă cu cea a Uniunii Europene, care a fost integrată în Gov.gr Wallet și Kids Wallet. Această neutralitate tehnologică oferă furnizorilor flexibilitate în ceea ce privește conformitatea și reduce riscul unor sarcini administrative sau financiare excesive. De asemenea, trebuie menționat că inițiativa UE de a dezvolta și de a pune la dispoziție o soluție tehnică pentru o aplicație de verificare a vârstei la nivelul întregii Uniuni reduce și mai mult sarcina care le revine furnizorilor, punându-le la dispoziție gratuit instrumentele tehnice necesare.
De asemenea, această sarcină este atenuată de perioada de tranziție până la 1 ianuarie 2027, care le oferă furnizorilor vizați timp suficient pentru adaptarea tehnică și organizațională. În plus, domeniul de aplicare al măsurii este limitat. Această măsură nu vizează accesul minorilor la internet sau la serviciile educaționale ori informaționale în general, ci se referă în mod specific la serviciile de rețele de socializare online și numai în legătură cu utilizatorii care nu au împlinit încă vârsta de cincisprezece (15) ani.
În acest context, orice sarcină pentru furnizori este limitată, gestionabilă din punct de vedere tehnic și implementabilă treptat, iar scopul urmărit este deosebit de important. În schimb, neluarea de măsuri ar permite minorilor să aibă în continuare acces necontrolat la servicii menite să maximizeze implicarea, în pofida dovezilor documentate privind utilizarea excesivă, supravegherea parentală inadecvată, eludarea restricțiilor de vârstă și expunerea la conținut necorespunzător. Prin urmare, sarcina impusă de această măsură este rezonabilă și proporțională cu obiectivul de protecție a minorilor.
10. Trimiteri la textele de bază: Textul de bază nu există
11. Nu
12.
13. Nu
14. Nu
15. Nu
16.
Aspect TBT: Nu
Aspect SPS: Nu
**********
Comisiei Europene
Punct de contact pentru Directiva (UE) 2015/1535
email: grow-dir2015-1535-central@ec.europa.eu
