Mesaj 001
Comunicarea Comisiei - TRIS/(2026) 1330
Directiva (UE) 2015/1535
Notificare: 2026/0242/GR
Notificarea unui proiect de text din partea unui stat membru
Notification – Notification – Notifzierung – Нотификация – Oznámení – Notifikation – Γνωστοποίηση – Notificación – Teavitamine – Ilmoitus – Obavijest – Bejelentés – Notifica – Pranešimas – Paziņojums – Notifika – Kennisgeving – Zawiadomienie – Notificação – Notificare – Oznámenie – Obvestilo – Anmälan – Fógra a thabhairt
Does not open the delays - N'ouvre pas de délai - Kein Fristbeginn - Не се предвижда период на прекъсване - Nezahajuje prodlení - Fristerne indledes ikke - Καμμία έναρξη προθεσμίας - No abre el plazo - Viivituste perioodi ei avata - Määräaika ei ala tästä - Ne otvara razdoblje kašnjenja - Nem nyitja meg a késéseket - Non fa decorrere la mora - Atidėjimai nepradedami - Atlikšanas laikposms nesākas - Ma jiftaħx il-perijodi ta’ dewmien - Geen termijnbegin - Nie otwiera opóźnień - Não inicia o prazo - Nu deschide perioadele de stagnare - Nezačína oneskorenia - Ne uvaja zamud - Inleder ingen frist - Ní osclaíonn sé na moilleanna
MSG: 20261330.RO
1. MSG 001 IND 2026 0242 GR RO 15-05-2026 GR NOTIF
2. Greece
3A. ΕΛΟΤ, ΚΕΝΤΡΟ ΠΛΗΡΟΦΟΡΗΣΗΣ ΟΔΗΓΙΑΣ 98/34/Ε.Ε, ΚΗΦΙΣΟΥ 50, 121 33 ΠΕΡΙΣΤΕΡΙ, ΑΘΗΝΑ, Τ/Φ: + 30210- 2120104, Τ/Ο: + 30210- 2120131
3B. Υπουργείο Κλιματικής Κρίσης και Πολιτικής Προστασίας Διακυβέρνησης, Λεωφ. Κηφισίας 37-39 Τ.Κ. 15123 Μαρούσι,1,Τηλ.: +30 2132510149 9098852, αρμ.: Υπουργός Κλιματικής Κρίσης και Πολιτικής Προστασίας κ. Ευάγγελος Τουρνάς , e-mail :minister@civilprotection.gr
4. 2026/0242/GR - S00E - Mediu
5. Proiect de regulament privind protecția împotriva incendiilor a siturilor arheologice
6. protecția împotriva incendiilor a siturilor arheologice
7.
8. Scopul prezentului regulament este de a stabili un cadru de reglementare cuprinzător pentru punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor și echipamentelor de protecție împotriva incendiilor pentru siturile arheologice în aer liber, cu scopul de a îmbunătăți nivelul de protecție împotriva incendiilor, de a reduce vulnerabilitatea și de a limita răspândirea potențialelor incendii.
Pentru a atinge acest obiectiv, prezentul regulament stabilește cerințele minime pentru punerea în aplicare a unor măsuri și echipamente care să asigure notificarea în timp util a publicului în caz de incendiu, disponibilitatea căilor de evacuare și a ieșirilor de urgență, instalarea semnalizării necesare, pregătirea planurilor de evacuare organizate, formarea personalului, gestionarea vegetației și crearea de paravane de protecție împotriva incendiilor, protecția structurală împotriva incendiilor a anvelopei instalațiilor clădirilor, punerea în aplicare a unor măsuri active de protecție împotriva incendiilor, precum și inspecția și întreținerea echipamentelor și a sistemelor de protecție împotriva incendiilor.
În plus, punerea în aplicare a regulamentului facilitează coordonarea și consolidează cooperarea dintre departamentele și agențiile guvernamentale competente în comun, asigurând astfel un răspuns uniform, coordonat și eficace la orice amenințare, precum și pregătirea necesară și răspunsul operațional imediat al acestora în cazul unui incident.
Prezentul regulament, ca regulament specific privind protecția împotriva incendiilor pentru siturile arheologice în aer liber, stabilește dispoziții detaliate care completează reglementările și dispozițiile generale privind protecția împotriva incendiilor pentru zonele în aer liber, cum ar fi Regulamentul privind protecția împotriva incendiilor pentru proprietățile din interiorul sau din apropierea pădurilor (Monitorul Oficial, seria II, nr. 3475), Regulamentul privind protecția clădirilor împotriva incendiilor (Decretul prezidențial 41/2018, Monitorul Oficial, seria I, nr. 80 și Decretul prezidențial 71/1988, Monitorul Oficial, seria I, nr. 32), Decretul privind serviciul împotriva incendiilor nr. 3/2015 (Monitorul Oficial, seria II, nr. 529) și Decizia ministerială comună nr. ΥΠ 1157/2026 (Monitorul Oficial, seria II, nr. 2323), și prevalează asupra cerințelor prevăzute în acestea.
Cu toate acestea, ca regulament specific care abordează cerințele de protecție împotriva incendiilor, acesta se aplică în coroborare cu cerințele altor regulamente specifice care reglementează siguranța și funcționalitatea structurilor sau a instalațiilor acestora.
Prezentul regulament nu reglementează cazurile de incendiere premeditată, sabotaj, vandalism, incendiu care rezultă din acte de terorism sau alte acte similare.
9. 1. Directiva (UE) 2015/1535 și Decretul prezidențial nr. 81/2018
Decretul prezidențial 81/2018 transpune în dreptul elen Directiva (UE) 2015/1535 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale. Scopul mecanismului este de a asigura transparența preventivă și de a preveni crearea unor bariere nejustificate în calea pieței interne prin intermediul reglementărilor tehnice naționale.
În conformitate cu articolul 6 din Decretul prezidențial nr. 81/2018, departamentele și agențiile guvernamentale care elaborează reglementări tehnice au obligația de a le notifica Comisiei Europene prin intermediul Centrului de informare ELOT, care îndeplinește rolul de punct de contact național.
2. „Perioada de așteptare”
În conformitate cu regula generală prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Decretul prezidențial nr. 81/2018, la notificarea unui proiect de reglementare tehnică, autorul acestuia trebuie să amâne adoptarea acestuia pentru o perioadă de trei luni de la data primirii notificării de către Comisia Europeană. Această perioadă este cunoscută sub denumirea de „perioadă de așteptare”, adică o perioadă în care proiectul nu poate fi adoptat, pentru a permite Comisiei și celorlalte state membre să prezinte observații sau un aviz detaliat.
3. „Procedura de urgență”
În mod excepțional, articolul 7 alineatul (7) din Decretul prezidențial nr. 81/2018 prevede că obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(5) ale aceluiași articol nu se aplică atunci când departamentele și agențiile guvernamentale, din motive de urgență impuse de o situație gravă și imprevizibilă, legată, printre altele, de securitate, trebuie să elaboreze reglementări tehnice într-o perioadă foarte scurtă de timp pentru a le adopta și a le pune în aplicare imediat, fără a fi posibile consultări.
Această procedură corespunde procedurii de urgență prevăzute de legislația UE și, dacă este acceptată de Comisia Europeană, are ca rezultat neaplicarea perioadei de așteptare de trei luni. Motivele care justifică caracterul urgent trebuie menționate în mod explicit în notificare și trebuie să fie de natură să excludă orice impresie de utilizare abuzivă a procedurii.
9a. Riscul pe care regulamentul urmărește să îl prevină este izbucnirea sau propagarea unui incendiu în siturile arheologice. Acest risc este deosebit de ridicat din cauza amplasării majorității siturilor arheologice în interiorul sau în apropierea zonelor împădurite sau pe terenuri similare, precum și din cauza efectelor schimbărilor climatice, care sporesc frecvența, intensitatea și viteza de răspândire a incendiilor forestiere.
Regulamentul contribuie în mod sistematic și consecvent la realizarea obiectivului prin stabilirea unui cadru unic, coerent și specializat pentru prevenirea, pregătirea și gestionarea riscului de incendiu. În special, măsurile de gestionare a vegetației și de amenajare a benzilor de protecție împotriva incendiilor reduc probabilitatea izbucnirii și răspândirii rapide a unui incendiu, în timp ce asigurarea unor căi de evacuare și ieșiri de urgență adecvate și corespunzătoare, a unui sistem suficient de iluminat de urgență, a unei semnalizări de siguranță vizibile și adecvate și a unor planuri de evacuare, precum și a unor sisteme fiabile de alarmă și de avertizare în caz de incendiu, sporesc siguranța vizitatorilor și permit o reacție mai eficientă în situații de urgență. În același timp, elaborarea planurilor de evacuare organizată, precum și desfășurarea de exerciții periodice și instruirea personalului îmbunătățesc gradul de pregătire operațională și reduc timpul de reacție în cazul incendiilor.
Necesitatea acestei măsuri specifice rezultă atât din istoria documentată a incendiilor la siturile arheologice, cât și din experiența dobândită în ultimii cinci ani în cadrul Memorandumului de cooperare dintre Ministerul Crizelor Climatice și Protecției Civile și Ministerul Culturii. Mai precis, punerea în aplicare a memorandumului în peste 60 de situri arheologice a demonstrat că existența unor protocoale preventive și a unor planuri de evacuare specializate, precum și aplicarea unor măsuri sistematice (inspecții periodice, gestionarea combustibilului, formarea personalului și interoperabilitatea între Serviciul de Pompieri și Ministerul Culturii) sporesc în mod semnificativ eficacitatea operațională și reduc riscurile.
În plus, necesitatea planificării și implementării măsurilor și echipamentelor de protecție preventivă împotriva incendiilor pentru siturile de patrimoniu cultural este susținută de literatura de specialitate internațională și de orientările organizațiilor culturale internaționale, precum UNESCO (https://www.unesco.org/en/articles/fire-risk-management-guide-protecting-cultural-and-natural-heritage-fire).
Prin urmare, regulamentul contribuie, într-un mod coerent și sistematic, la realizarea obiectivului de interes public urmărit, printr-o abordare cuprinzătoare a gestionării riscului de incendiu, care acoperă toate etapele legate de prevenire, pregătirea operațională, intervenția și atenuarea efectelor acestuia, în scopul protejării vieții omenești, a patrimoniului cultural și a mediului natural. În plus, acesta constituie un instrument administrativ de reglementare specializat, conceput special pentru a aborda un risc specific (incendiul) la care sunt expuse siturile arheologice, cu rezultate imediate și măsurabile în ceea ce privește contribuția sa la protejarea interesului public.
9b. În pofida existenței unei legislații generale și a unor dispoziții de reglementare privind prevenirea incendiilor, nu există încă un regulament specific și unificat privind protecția împotriva incendiilor, adaptat exclusiv la caracteristicile specifice ale siturilor arheologice (caracteristici operaționale și funcționale, în special în ceea ce privește accesul, topografia, apropierea de zonele împădurite sau cu arbuști, fezabilitatea intervențiilor tehnice, prezența sau absența infrastructurii, rutele de evacuare și gestionarea fluxurilor mari de vizitatori) și care să țină seama de constrângerile și de valoarea culturală a acestora. Regulamentul abordează o lacună legislativă reală și semnificativă, stabilește măsurile, procedurile, responsabilitățile și competențele necesare ale tuturor părților interesate, asigurând, cu o intervenție cât mai redusă posibil, protecția siturilor arheologice împotriva riscului de incendiu și conservarea acestora în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.
În special, acesta introduce restricții numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura un nivel adecvat de protecție împotriva incendiilor în siturile arheologice în aer liber și nu se preconizează că va duce la restricții semnificative pe piața internă sau în comerțul transfrontalier cu bunuri și servicii. Cerințele propuse se referă în principal la măsurile organizatorice și preventive de protecție împotriva incendiilor, care se aplică indiferent de originea produselor, a echipamentelor sau a furnizorilor de servicii și nu introduc discriminări sau bariere nejustificate pe piață.
La evaluarea necesității regulamentului, au fost luate în considerare alternative mai puțin restrictive, cum ar fi adoptarea unor orientări fără caracter obligatoriu, punerea în aplicare a unor standarde voluntare de protecție împotriva incendiilor sau abordarea aspectelor relevante de la caz la caz prin recomandări administrative. Aceste alternative au fost considerate inadecvate, întrucât nu asigură un nivel uniform și obligatoriu de protecție și nici nu garantează aplicarea consecventă a măsurilor preventive și de pregătire operațională în toate siturile arheologice în aer liber. În plus, absența unor norme obligatorii ar putea conduce la discrepanțe semnificative în ceea ce privește nivelurile de siguranță și de pregătire între amplasamentele cu risc comparabil.
9c. Protejarea patrimoniului cultural al țării, ca drept consacrat constituțional, are prioritate față de orice restricție sau intervenție specifică ce decurge din aplicarea regulamentului și care se referă la utilizarea, accesul la siturile arheologice, precum și la organizarea operațiunilor și a activităților în cadrul acestora. Măsurile prevăzute în regulament sunt, în general, de natură preventivă (cum ar fi pauzele de incendiu, gestionarea vegetației, rutele de evacuare, semnalizarea, iluminatul, sistemele de adrese publice, rețelele permanente sau semipermanente de stingere a incendiilor etc.) și nu presupun sarcini disproporționate sau excesive (tehnice, financiare, administrative) în raport cu beneficiile care pot fi obținute.
Mai precis, se introduc măsuri și acțiuni – majoritatea de intensitate redusă – care sunt necesare și adecvate pentru atingerea obiectivului și sunt pe deplin conforme cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 25 din Constituție, respectând în același timp pe deplin obligația constituțională și legislativă de a proteja patrimoniul cultural, în conformitate cu articolul 24 alineatele (1) și (6) din Constituție coroborat cu Legea nr. 4858/2021 „Ratificarea Codului legislativ pentru protecția antichităților și a patrimoniului cultural în general”.
Măsura selectată constituie intervenția cea mai puțin restrictivă pentru atingerea obiectivului urmărit, deoarece se limitează la stabilirea unor cerințe minime obligatorii pentru măsurile de protecție împotriva incendiilor și de pregătire în caz de incendiu, direct legată de obiectivul urmărit de protejare a vieții umane, a patrimoniului cultural și a mediului natural, respectând în același timp principiul proporționalității.
Neîndeplinirea obiectivului de interes public urmărit – și anume, protecția eficientă a siturilor și a monumentelor arheologice împotriva riscului de incendiu – ar avea consecințe mult mai grave decât eventualele dificultăți pe care le-ar putea genera restricțiile prevăzute de regulament. Un incendiu care se răspândește printr-un sit arheologic poate cauza pierderea permanentă și ireversibilă a unor monumente cu valoare istorică, științifică și simbolică unică, care nu pot fi restaurate sau înlocuite odată ce au fost distruse.
10. Trimiteri la textele de bază: nu există texte de bază
11. Da
12. A se vedea fișierul anexat în documentele justificative.
13. Nu
14. Nu
15. Nu
16.
Aspect TBT: Nu
Aspect SPS: Nu
**********
Comisiei Europene
Punct de contact pentru Directiva (UE) 2015/1535
email: grow-dir2015-1535-central@ec.europa.eu
